Brumărel e oarecum şugubăţ. Nu ne dă apă. În prima decadă a lui octombrie au căzut 13 litri/mp. O lună zgârcită în precipitaţii. Oamenii îşi fac probleme. Sperăm în căderea ploilor. Ploi mocăneşti.
© foto Cătălin Serediuc
Fântânile şi-au coborât mult nivelul. Izvoarele, mai ales cele din „faţa muntelui”, şi-au subţiat rezervele. Cele mai multe precipitaţii, în luna lui Brumărel, după observaţiile noastre, au căzut în 2008 (48 litri/mp, în prima decadă), iar cele din 2005, tot în prima decadă a lunii, au fost egale cu zero. Se vede că în ultimii ani baierele cerului au fost „legate” şi oamenii locului îşi îndreaptă tot mai mult privirile şi ruga spre Cel de Sus. Brumele nu au căzut ca altădată. Au fost vreo trei, subţiri şi neînsemnate. Sincer vorbind, omul de la munte, până la această dată, nu a avut nevoie de mănuşi. Că toamna se numără bobocii este foarte adevărat. În ciuda crizei care ne apasă, gospodinele şi-au umplut cămările, multe dintre materiile prime fiind obţinute din producţia proprie, din sudoarea muncii lor, produse ecologice şi… ieftine.
Molidul se îndărătniceşte să nu-şi lepede frunzele. Mesteacănul şi cele specii de pe marginea apei s-au grăbit să-şi lase haina deoparte. Peisajul care a rezultat este încântător. Lipsesc penelul şi pânza. Veniţi şi veţi vedea!
Luna lui Brumărel va însemna pentru noi şi Târgul de toamnă al fructelor de pădure, la 18 octombrie. Organizator şi susţinător – Şcoala Gimnazială Izvoarele Sucevei. A III-a ediţie. Nu vrem cartea recordurilor, ci ne dorim promovarea produselor naturale, a acelor produse pe care ni le oferă mama natură! Pentru că aflăm în jurul nostru, printre cetini şi pajişti, avuţii pe care, de multe ori, nu le luăm în seamă. Depozite întregi de vitamine şi minerale!
Tot în toamnă satul nostru împlineşte mai bine de jumătate de mileniu de la prima menţionare documentară. În anul 1501, luna noiembrie, ziua 17, într-un hrisov de-al lui Ştefan cel Mare se consemnează satul Izvor, ca proprietate a Mănăstirii Putna: „Populaţia era formată din huţuli, care se ocupau cu exploatarea pădurii, cu prăsila de cai şi de oi, precum şi cu stânăria” (E. Grigorovitza, 1908, Dicţionarul Geografic al Bucovinei).
prof. AFLOREI Ion
Aflorei Ioana & Pîrvu Mirela
LINK: https://www.facebook.com/IzvoareleSuceveiBUCOVINA
Izvoarele Sucevei Bucovina 