Moş Crăciun în casă nouă

Se întâmplă ca oamenii locului să schimbe lumea. Să o pună în mişcare. Şi s-a petrecut în 2016. Un cămin cultural, nou-nouţ, a răsărit pe obrazul satului. Un mare edificiu cultural şi-a făcut loc în peisajul de la Obârşiile Sucevei. Ne-a lipsit de mulţi ani. Şi, mulţumită primarului comunei, domnului Mihail Mechno, a cântat privighetoarea… şi pe uliţa noastră. Cred că este cea mai mare realizare a anilor de după 1990 (zidit în timp record: aprilie – Brumărel 2016, din fonduri guvernamentale, firma Test Prima Suceava, felicitări!). Un cămin cultural care aşteaptă tineri, aşteaptă oameni de bine, formaţii artistice şi cititori de carte şi, de ce nu, prezentatori de carte. Cred că este cel mai frumos cadou de Crăciun: un aşezământ de cultură, un spaţiu în care trebuie promovate spiritualitatea satului, tradiţiile şi cultura. Aşa cum stă bine oamenilor satului, manifestarea a fost precedată de sfinţirea aşezământului de cultură de către preoţii Valentin Ardelean şi Mihăiţă Mechno. S-a asigurat o temelie trainică. Mulţumim! Şcoleri mai mici şi mai mari au urcat pe scenă. Au… încălzit-o şi s-au întrecut în a-şi prezenta cele pregătite din vreme şi cu migală. În casă nouă, cămin nou, a pătruns un aer de prospeţime, de voie bună şi de bucurie. De multă vreme n-am mai văzut o aşa atmosferă. „Ai şcoală, ai educaţie, ai cămin, ai cultură!” Fulgii de nea şi minusul din termometre au încălzit sufletele copiilor. A fost ceva magic, dătător de speranţă şi credinţă în anul care va să vină. Anul Vechi şi Anul Nou şi-au dat mâna, au încheiat protocoale, fără… semnături. S-au înţeles prin vorbe dulci şi bune. „Dar din nou de sărbători vă vin colindători!”; „Noi dorim să învăţăm, pe toţi să vă bucurăm!”; „Rămâi gazdă sănătoasă, noi plecăm la altă casă!”; „În seara de Anul Nou se mai uită de ce-a fost rău!”; „Să fim mai buni!”, iată îndemnuri pe care ni le pun la îndemână copiii noştri. Sunt cuvinte din cele prezentate de şcoleri pe scenă.

a

Am văzut copii în straie naţionale ţesute de bunicile şi străbunicile lor, păstrate cu sfinţenie, o mărturie a talentului, a imaginaţiei şi a respectului mamelor noastre pentru străbuni. Pentru că rădăcinile lor sunt adânc înfipte în această glie binecuvântată şi noi trebuie să ducem tradiţia mai departe, ca o flacără vie, pentru cei ce vor veni…

Grupul vocal-instrumental „Izvoraşul”, cu o bogată carte de vizită, dar întinerit, condus de inimosul părinte Ardelean Valentin, a încheiat serbarea de Crăciun.

aaa

Serbare de Craciun la Izvoarele Sucevei

Trupa de teatru „PAS” din Galaţi, cadou din partea primarului dl Mihail Mechno, a pus în scenă „Capra cu trei iezi”, o capră mai altfel, un spectacol interactiv, gustat de asistenţă. Sala a fost arhiplină. Cadourile primite din partea Uniunii Ucrainenilor din România – Filiala Suceava, a Primăriei Izvoarele Sucevei şi a firmei Olint Rădăuţi au adus un strop de bucurie în sufletele copiilor. Mulţumim! Se vede că omul sfinţeşte locul! Timpul n-a putut fi măsurat. Acele ceasornicului s-au dus mai încolo de cinci ceasuri. Dar a meritat! Mulţumim, Pan Primar şi stimate cadre didactice, iubiţi discipoli! Sărbători fericite şi La Mulţi Ani! Bani în pungă şi notele s-ajungă!

aa

Serbare de Craciun la Izvoarele Sucevei

 

Prof. Aflorei Ion
Echipa: Izvoarele Sucevei Bucovina
Ioana Aflorei &  Mirei Pîrvu
LINK: https://www.facebook.com/IzvoareleSuceveiBUCOVINA

Târgul de toamnă al fructelor de pădure

Albul imaculat al zăpezii timpurii, în miez de Brumărel, şi verdele pădurilor de molid din preajmă, cu miros de răşină, creează armonie între oameni. Armonie care-i adună în momente semnificative ale satului. Aşa s-a întâmplat la Târgul de toamnă al fructelor de pădure, ediţia a VII-a, la Obârşiile Sucevei. Se vede că şi în acest căuş de munte, pierdut oarecum pe harta ţării, dar regăsit în ultimii ani, se petrec lucruri minunate. Folosind metoda paşilor mărunţi, făcând primul pas, mai timid, am ajuns la al şaptelea. Este un pas mai mare şi iată că aşa am numărat ediţia a VII-a. Mici şi mari, din toate ungherele satului, dar şi din judeţ şi-au dat mâna şi au încins hora prieteniei în satul de sub geana de pădure. Târgul de toamnă nu şi-a propus câştiguri materiale. Toţi asta vor. Noi ne-am propus să promovăm valorificarea fructelor de pădure. Trăim într-o zonă cu depozite întregi de vitamine. Uneori, nu le băgăm în seamă. Gospodinele ştiu bine a le exploata şi conserva. Bătrânii satului cunoşteau foarte bine secretele conservării lor. Azi, tot mai mulţi vin să ne înveţe cum, ce, cât şi cum să mâncăm. Bătrânii ştiau foarte bine, fără să-i înveţe cineva… Mâncau sănătos, mergeau pe jos, luau muntele în… piept şi nu ştiau ce înseamnă o vârstă mai mică de… 90 de ani! De stres, nici vorbă!

Manifestarea de la Izvoarele Sucevei a fost unică în felul ei. Copiii de la şcoala gimnazială şi-au etalat produsele pe standurile ornate cu ştergare tradiţionale şi sloganuri. Participanţii au avut ce… târgui, că doar a fost târg! Produse diferite: compoturi, dulceţuri, gemuri, siropuri, salate, zacuscă etc. toate, condimentate cu suflet şi voie bună, au dovedit pricepere şi rafinament. Unele reţete sunt ştiute numai de ei. Vizitatorii au rămas impresionaţi şi au dat năvală. Evident, nu a lipsit afinata pregătită cu migală şi pricepere de gospodine şi consumată cu simţ de răspundere, dar şi cu… măsură de gospodari. Doamna Loredana Chişciuc, profesionistă în domeniu, din Moldova-Suliţa, a venit cu produse deosebite.

Artiştii care s-au perindat pe scenă, sub o sonorizare perfectă asigurată de Ovidiu, au fost la înălţime, fiind răsplătiţi cu diplome, cărţi din partea locului şi gustări. N-au lipsit aplauzele prelungite.

Formaţiile artistice ale şcolilor participante au dat culoare şi forţă manifestării. Toate au adus în undă tradiţiile locurilor de origini sub umbrela straielor populare, adevărate lucrări de artă la care ţin cu sfinţenie. Grupul folcloric „Codruleţul” din Vorona, judeţul Botoşani, a dat tonul periplului muzical: taraf, dansatori, solişti vocali. Vorona, o adevărată vatră de cultură, folclor şi tradiţii. Sufletul grupului: prof. Dumitru Doroftei.

Popescu Teodora, de 9 ani, din Falcău, a păşit pe calea afirmării şi a smuls aplauzele asistenţei. Grupul folcloric „Flori de colţ” de la şcoala Breaza a impresionat asistenţa. Drâmba este un instrument vechi şi pare rudimentar, dar Anişoara Moşulea ştie să o mânuiască cu pricepere şi să scoată sunete deosebite. Fluierul… fermecat al pictorului Vasile Hutopilă, cu o vechime mai mare de 100 de ani, a ridicat sala-n picioare.

„Muguraşii” de la Moldova-Suliţa au… înmugurit şi pe scena noastră. Au demonstrat talent şi cunoaştere a rădăcinilor.

„Izvoraşul” din Izvoarele Sucevei, sub bagheta preotului Valentin Petru Ardelean, după oarece schimbări, şi-a regăsit izvoarele. Toate lucrurile mari încep de la… izvoare! Toate cămările sufletului au fost deschise…

festival-toamna-izvoare-2.jpg

Prof. Aflorei Ion
Echipa: Izvoarele Sucevei Bucovina
Ioana Aflorei &  Mirei Pîrvu
LINK: https://www.facebook.com/IzvoareleSuceveiBUCOVINA

Serbare şi… sărbătoare

Nu ştiu ce sorginte are cuvântul serbare, dar, de ani buni, ştiu că încheierea unui an şcolar este totuna cu o zi de sărbătoare.

 

O zi mai aparte, o zi în care se numără… roadele (chiar dacă toamna se numără bobocii; noi îi numărăm şi în luna lui Cireşar!). Sunt momente emoţionante la Izvoarele Sucevei. Se acordă diplome şi distincţii elevilor merituoşi, se cântă, sunt aduse în scenă momente de comedie.

Este un sfârşit şi mai este şi un început. Este un sfârşit, pentru că încheiem un an de şcoală (pentru unii, oare, al câtelea? Nici nu vreau să mă uit în catalog) şi un început, pentru că privim şi gândim spre cel ce dă să vină. Copiii, în faţa unei asistenţe numeroase, începând cu clasa pregătitoare (nu-mi place să-i spun zero), au prezentat tot ce-au avut mai bun. Munca şi sudoarea de peste an s-au regăsit în vorbirea şi faptele lor. Am reţinut câteva formulări: „Cele mai frumoase flori”, „O lume minunată”, „Cum să ne comportăm”, „Şcoală dragă, bun rămas!”, „Şcoala, cetate de poveşti”, „Mâine vom fi oameni mari”. Toţi pot fi cuprinşi într-un buchet de flori culese de pe fâneţele înmiresmate şi parfumate ale unui darnic Cireşar.

N-au lipsit momentele de comedie prezentate cu dezinvoltură de elevi ai claselor gimnaziale. „Vizită” şi „Dl Goe”, mereu actuale, „Coana Chiriţa” şi „Prostia omenească”, tot actuale, au demonstrat că şi şcolerii noştri au talent. Numai să-i provoci. Şi părintele Valentin Ardelean, mulţumim!, a reuşit. Elevii, într-un spaţiu primitor şi bine sonorizat, pentru care mulţumim gazdelor, merită toată lauda. Se vede că şi într-un sat mic, fără surle şi trâmbiţe, se face treabă bună. Se vede că trăiesc dascăli dătători de oameni mari. …Mici la stat, dar mari la sfat.

Grupul vocal instrumental „Izvoraşul”, pe strune de mandoline, la a 19-a reprezentaţie într-un an de zile, a încheiat programul de mai bine de trei ore. Costumul popular, de la opincă şi până la basma şi cuşmă, a pus în lumină priceperea, rafinamentul şi imaginaţia femeilor din partea locului.

 

„O zămislire a oamenilor de aici, care se recunosc după el oriunde s-ar duce” (T. Bănăţeanu, 1975).

 

prof. Aflorei Ion

Echipa @ Izvoarele Sucevei Bucovina

Aflorei IOana &  Mirei Pîrvu
LINK: https://www.facebook.com/IzvoareleSuceveiBUCOVINA

Pe drumul tătarilor

Se consemnează că, la 1241, tătarii au trecut munţii la Rodna în numai 3-4 zile, ceea ce înseamnă că drumurile erau bine întreţinute şi intens folosite (I. Iosep, 1987).

Este posibil ca tătarii să fi folosit în zonă două căi: valea Brodinei şi, peste pasul Tăşuleţ, spre Moldova Suliţa, iar de aici, peste Tătarca, spre Valea Cârlibabei; a doua cale, pe valea Brodinei, peste pasul Pohoniş, Izvoarele Sucevei, şi, mai departe, peste pasul Bobeica, spre valea Cârlibabei. Toponimele Tătarca, Tătărcuţa, Bâtca Tătărcii sunt frecvente în zonă şi atestă trecerea tătarilor pe aici.

Am făcut această scurtă introducere pentru că profesorii de geografie din zona de munte, Vatra Dornei şi Câmpulung Moldovenesc, întruniţi în cercul pedagogic semestrial, sub comenduirea dlui prof. Nicolae Dincă, au luat-o la pas pe urmele tătarilor… N-am găsit urmă sau pingică de tătar (probabil, la acea vreme nu aveau… pingele), dar, în schimb, am aflat exemplare de strugurele ursului.

Rezervaţia Strugurele ursului este situată în sud-vestul satului Benia, pe versantul muntelui Răchitişul Mare, între pâraiele Tătarca Mare şi Tătarca Mică, aproape de confluenţa lor cu Dârmoxa. Strugurele ursului (Arctosta-phyllos uwa-ursi), relict glaciar, este un subarbust care coabitează cu afinul şi merişorul într-o pădure de pin, molid şi mesteacăn. Este un element boreal circumpolar. Rezervaţia se desfăşoară între 1000 şi 1260 m altitudine şi ocupă 96 ha. Substratul geologic este reprezentat de serpentinite şi peridotite, dar şi de calcare şi dolomite mezozoice. Traian Ştefureac (citat de T. G. Seghedin, 1983) deosebeşte două subasociaţii: una pe roci serpentinice, pe care vegetează şi perişorul (Pirola rotundifolia), feriguţa (Asplenium cuneifolium), trestia de câmp (Calamagrostis arundinacea), horşti (Luzula luzuloides), muşchi şi licheni (Cladonia rangiferina), şi alta pe dolomite calcaroase, care mai include endemismul Melampyrum saxosum, planta de stâncării Libanotis montana, muşchiul Homalothecium sericeum şi diverse specii însoţitoare. Alături de strugurele ursului, se dezvoltă curechii de munte (Ligularia sibirica), cu flori galbene şi talie înaltă.

Gazda, deosebit de primitoare, prof. Gabriela Cheşcu, de la Şcoala Gimnazială Breaza, ne-a oferit un evantai de informaţii.

De la dl prof. N. Dincă am aflat că, deşi avem de-a face cu un peisaj echilibrat, totuşi, exemplarele de strugurele ursului s-au împuţinat semnificativ. Pentru binefacerile sale terapeutice, mai cu seamă pentru boli de rinichi, a fost smuls fără milă. Păcat! Una peste alta, ieşirea profesorilor de geografie din sălile de clasă este de bun augur. Să ieşim în orizontul local, un adevărat laborator al ştiinţelor geografice. Folosiţi-l şi exploataţi-l. Nu vă costă nimic. Câştigul este enorm. Să ne vedem cu bine în orizontul local!

 

prof. Aflorei Ion

Echipa @ Izvoarele Sucevei Bucovina

Aflorei IOana &  Mirei Pîrvu
LINK: https://www.facebook.com/IzvoareleSuceveiBUCOVINA

Pe strune de mandolină

„Este vremea colindelor. Este momentul să ne unim inimile şi să picurăm în sufletele celor de lângă noi un strop de bucurie. Clipa de lângă noi. Să aprindem luminile sărbătorilor. Grupul vocal instrumental „Izvoraşul” a pornit la drum cu colinda, prevestind Naşterea Domnului.

Imagine

Cei 20 de vrednici şcoleri de gimnaziu şi-au acordat bine instrumentele, şi-au… ascuţit vocile şi au început să colinde prin judeţ. Prima oprire, la Carrefour Suceava, unde au smuls aplauzele asistenţei. Părintele Valentin Ardelean, fondatorul acestui impresionant grup, cu migală, dăruire şi pricepere, a pus în undă colindele de la obârşiile Sucevei, semn că şi un sat mic poate emite sunete mari. Glasurile cristaline ale copiilor şi sunetele frumos unduite ale mandolinelor au dat culoare şi parfum de sărbătoare manifestării. Straiele tradiţionale, opincile (postole) şi basmalele (să nu uităm căciulile) ne-au adus în gând fâneaţa multicoloră din miez de vară, care cu siguranţă a inspirat strămoşii noştri în confecţionarea tezaurului de îmbrăcăminte. Dacă vorbim de lumea satului de aici, putem zice că avem de-a face cu o adevărată civilizaţie montană, cu o autentică industrie ţărănească, susţinută adesea de muzică şi voie bună. Vioara, fluierul, toba, acordeonul nu au lipsit din întâlnirile sătenilor.

A urmat o trecere peste pasul Mestecăniş, în bazinul Dornelor, la Coşna, unde mandolinele de la Izvoare au răsunat din nou. Festivalul de colinde şi obiceiuri de Crăciun „Florile dalbe” a adunat şi de această dată aplauze. Izvoare, un nume predestinat, dătător de lumină, de pace şi linişte.

Izvoarasul

Mai apoi, colindătorii noştri s-au oprit la ferestrele Inspectoratului Şcolar al Judeţului Suceava. De bună seamă, nu au lipsit Primăria şi Poliţia de Frontieră de la marginea ţării. Colindătorii au fost răsplătiţi cu cadouri şi diplome. În semn „de mulţumire pentru că ne-au încălzit sufletele cu momente artistice minunate şi ne-au fost alături cu ocazia spectacolului caritabil «De Crăciun dăruind, vei dobândi»”. La mulţi ani!

19.12.2013

prof. Aflorei Ion

Echipa @ Izvoarele Sucevei Bucovina

Aflorei IOana &  Mirei Pîrvu
LINK: https://www.facebook.com/IzvoareleSuceveiBUCOVINA