Boboteaza pe stil vechi

Duhul lui Dumnezeu pluteşte deasupra apelor. De Bobotează apele râului Iordan o iau spre amonte. Sfinţirea apelor, a caselor, a gospodăriilor este aşteptată de oamenii satului din acest căuş de munte cu pioşenie şi rugăciune. Aproape toţi locuitorii participă la slujba de Bobotează şi, mai apoi, la sfinţirea apei în albia Sucevei. Obârşiile Sucevei înseamnă un început. Aici, într-un spaţiu binecuvântat, se naşte râul Suceava, care avea să-şi împrăştie numele într-un ţinut întreg. Pe malul acestei ape molcome, uneori învolburată, azi acoperită cu un strat protector de gheaţă, a… răsărit Crucea de Gheaţă, împodobită frumos cu molizi. Este un fel de împreunare a cerului cu pământul.

În Ajun, gospodarii satului, uniţi în gând şi tradiţie, au ridicat Crucea de Gheaţă. În 1954, preot Mihailevschi Ion, Stasiuc Toader, Moţco Pantela, Leiba Gh. au clădit prima cruce de gheaţă după război (informaţie orală, Stasiuc Ion, pensionar tânăr… 18 ani!, născut la 29 februarie 1940). După slujba săvârşită la Biserică, alaiul se îndreaptă spre Crucea de Gheaţă. Se aude chiraleisa. Cai cu canafi şi zurgălăi încălecaţi de tineri îmbrăcaţi în straie naţionale se postează în fruntea alaiului. Corul din Câmpulung Moldovenesc, prin glasurile cristaline, parcă a făcut să se dezgheţe apele din gerul Bobotezei şi să ne umple inimile de bucurie şi frăţietate.

Pe vremuri, gheaţa se tăia cu toporul şi, mai apoi, pentru a i se da forma dorită, se folosea joagărul. Care va să zică, crucea de gheaţă are vechime în zonă. Ridicarea ei a fost întreruptă de comunişti în anumite intervale, să… nu strice apa. Crucea era împodobită cu ramuri de molid, cum, de altfel, se întâmplă şi astăzi. Apele cerului se împreunează cu cele ale pământului. Sunt momente de armonie, înălţare şi mulţumire.

Ajunul Bobotezei înseamnă post şi rugăciune. Se pregăteşte masa, ca la Crăciun, cu bucate de post: hribi, mazăre, cartofi, bob, sarmale, grâu, vin şi altele. Preotul paroh Valentin Petru Ardelean trece pragul fiecărei gospodării şi aduce aghiazma mare, care este o binecuvântare pentru toată suflarea satului, aghiazmă care trebuie luată 8 zile la rând pe nemâncate. Cu ani în urmă, gospodina aşeza pe crucea preotului un fuior de in sau cânepă (Povismo). În straie tradiţionale, la slujba de sfinţire participă şi tineri călăreţi.

Majoritatea covârşitoare a populaţiei este de sorginte ucrainean-huţulă, vieţuitori cu rădăcini adânc înfipte în glia satului.

Fetele care cad de Bobotează se mărită, potrivit obiceiului. N-am aflat nimic despre… cavaleri. Opt zile de la Bobotează nu se spală rufele la râu. Cu ani în urmă, rufele se spălau la râu, indiferent de anotimp. Iarna, chiar dacă temperaturile erau negative, folosind o ulcică cu apă fierbinte, femeile spălau rufele în albia râului. Pentru că a doua zi este marea sărbătoare a Sfântului Ioan, cei care poartă acest nume aflau în prag de dimineaţă, undeva la poartă, un „buhaş”, adică un brăduţ împodobit care ascundea şi un cadou, ataşat la o prăjină de 9 – 10 m, ceea ce însemna că sărbătoritul trebuia să invite vecinii, prietenii la masă şi la un păhărel de voie bună. La mulţi ani!

Şi, uite aşa, s-a încheiat ciclul sărbătorilor de iarnă, cu bună dispoziţie şi împăciuire. Şi cu poftă de muncă!

boboteaza-stil-vechi-izvoarele-sucevei-2.jpg

boboteaza-stil-vechi-izvoarele-sucevei-1

boboteaza-stil-vechi-izvoarele-sucevei-3.jpg

Prof. Aflorei Ion
Echipa: Izvoarele Sucevei Bucovina
Ioana Aflorei &  Mirei Pîrvu
LINK: https://www.facebook.com/IzvoareleSuceveiBUCOVINA

Calendarul cepei de la Izvoarele Sucevei

Calendarul cepei de la Izvoarele Sucevei – dupa cele spuse din batrani

Noaptea de Craciun pe stil vechi (6-7 ianuarie 2016 )

  • Ianuarie – Februarie – Martie – Aprilie – May 2016 >> Luni secetoase
  • Junie 2016 >> Precipitatii putine
  • Julie 2016 >> Luna secetoasa
  • August – Septembrie – Octombrie >>> Precipitatii bogate
  • Noiembrie 2016 >> Relativ bogate
  • Decembrie 2016 >> Luna secetoasa

calendar_ceapa Bucovina

Sursa poza: romaniatv.net

autor Aflorei Ion

Echipa @ Izvoarele Sucevei Bucovina

Aflorei IOana &  Mirei Pîrvu
LINK: https://www.facebook.com/IzvoareleSuceveiBUCOVINA

 

Crampeie din inima si suflet de la Obarsiile Sucevei

Colectia de la Izvoarele Sucevei Bucovina!

autor Aflorei Ion

12431637_10201190939172045_67478963_n

 

Echipa @ Izvoarele Sucevei Bucovina

Aflorei IOana &  Mirei Pîrvu
LINK: https://www.facebook.com/IzvoareleSuceveiBUCOVINA

Ninge liniştit

Baierele cerului s-au desfăcut. Nori cenuşii şi deşi de deasupra satului slobod belşug asupra noastră. Ninge peste noi.

© foto Manuela Serediuc

© Manuela Serediuc

Plapuma albă a omătului acoperă toate întinderile. Şi ninge liniştit. În acest căuş de munte, o oază de adăpost şi de tihnă, peste care vântul îşi vede de… treaba lui şi se vrea mai la înălţime, omătu-i la el acasă.

Este un fel de simfonie a iernii. Afară-i frig şi-n casă arde focul, iar trosnetul lemnelor din colţul camerei te îndeamnă la meditaţie şi la poezie. Scrie măcar un vers! Este vremea căratului fânului de pe înălţimi. Acum, sania alunecă la vale cu mare uşurinţă. Omătul pufos şi gros de aproape 40 cm uşurează transportul fânului. A încărca o sanie cu fân este o adevărată artă. Altminteri, îl pierzi pe drum. Oamenii muntelui sunt dibaci şi coboară cu pricepere pe pantele muntelui. N-au nevoie de… radar. Săniile trase de cai cu zurgălăi la gât, în fuga lor, spintecă împrejurimile şi înveselesc satul. Una este când trece o maşină ruginită care-ţi toacă creierii prin zgomotul pe care-l răspândeşte în jur şi alta este când alunecă o sanie trasă de cai cu zurgălăi care te binedispune şi te îndeamnă la viaţă. Ajunşi acasă, îi aşteaptă o masă aburindă. Nu lipsesc mâncărurile pe bază de afumătură, huslincă, mămăliguţă de cartofi, toate, stropite în final cu un ţoi de horiucă, dar asta, legea casei, după ce fânul a fost… aruncat în pod. Sunt oameni cu roşu în obraji, nu se plâng de vreme, fie la minus 29 de grade Celsius (umblă fără mănuşi), au tot timpul zâmbetul pe buze, fruntea descreţită şi gluma la îndemână şi nu se plâng de dureri la încheieturi. Vremurile nu sunt pe placul lor. Au poftă de muncă, nu s-ar duce niciunde din lumea asta, dar vor să fie lăsaţi în pace şi să-şi ducă treaba până la capăt.

Copiii se bucură şi ei de omătul care acoperă cu dărnicie câmpurile, se tăvălesc în zăpadă, se bulgăresc, se dau cu sania, dar, trebuie să recunosc, nu ca altă dată!

Şi, Slavă Domnului, am fost feriţi de cele rele la Obârşiile Sucevei.

Ninge liniştit şi toată lumea se bucură. Unde sunt zăpezile de altă dată şi iată că ele au venit! Ninsoarea a creat forme artistice deosebite: piramide, căciuli, triunghiuri, hornuri, ciorchini, bastoane etc., toate impresionează şi transmit, fără să vrem, o invitaţie la munte, la munte sus, pentru că, orice ar fi, muntele, prin dărnicia şi farmecul lui, te apropie mai mult de cer…

 

prof. Aflorei Ion

Echipa @ Izvoarele Sucevei Bucovina

Aflorei IOana &  Mirei Pîrvu
LINK: https://www.facebook.com/IzvoareleSuceveiBUCOVINA

 

 

De Bobotează, pe stil vechi

Duhul lui Dumnezeu pluteşte deasupra apelor. De Bobotează, apele râului Iordan o iau spre amonte. Sfinţirea apelor, a caselor, a gospodăriilor este aşteptată de oamenii satului din acest căuş de munte cu pioşenie şi rugăciune. Aproape toţi locuitorii participă la slujba de Bobotează şi, mai apoi, la sfinţirea apei în albia Sucevei. 

Peisaje 2 izv

Cu o zi înainte, gospodarii obştii se îngrijesc de ridicarea Crucii din gheaţă. În 1954, preot Mihailevschi Ion, Stasiuc Toader, Moţco Pantela, Leiba Gh. au clădit prima cruce de gheaţă după război (informaţie orală, Stasiuc Ion, pensionar tânăr, 18 ani!, născut la 29 februarie 1940).

Pe vremuri, gheaţa se tăia cu toporul şi mai apoi, pentru a-i se da forma dorită, se folosea joagărul. Carevasăzică, crucea de gheaţă are vechime în zonă. Ridicarea ei a fost întreruptă de comunişti în anumite intervale, să… nu strice apa. Crucea era împodobită cu ramuri de molid, cum, de altfel, se întâmplă şi astăzi.

Ajunul Bobotezei înseamnă post şi rugăciune. Se pregăteşte masa ca în ajun de Crăciun, cu bucate de post: hribi, mazăre, cartofi, bob, sarmale, grâu, vin şi altele. Preotul paroh trece pragul fiecărei gospodării şi aduce aghiazma mare, care este o binecuvântare pentru toată suflarea satului, agheasmă care trebuie luată 8 zile la rând pe nemâncate. Cu ani în urmă, gospodina aşeza pe crucea preotului un fuior de in sau cânepă (Povismo). În straie tradiţionale, la slujba de sfinţire participă şi tineri călăreţi.

Fetele care cad de Bobotează se mărită… potrivit obiceiului. N-am aflat nimic despre cavaleri. Opt zile de la Bobotează nu se spală rufele la râu. Cu ani în urmă, rufele se spălau la râu, indiferent de anotimp. Iarna, chiar dacă temperaturile erau negative, folosind o ulcică cu apă fierbinte, femeile spălau rufele în albia râului. Pentru că a doua zi este marea sărbătoare a Sfântului Ioan, cei care poartă acest nume aflau în prag de dimineaţă, undeva la poartă, un „buhaş”, adică un brăduţ împodobit care ascundea şi un cadou, ataşat la o prăjină de 9-10 m, ceea ce însemna că sărbătoritul trebuia să invite vecinii, prietenii la masă şi la un păhărel de voie bună. „La mulţi ani!”

Şi, uite aşa, s-a încheiat ciclul sărbătorilor de iarnă, cu bună dispoziţie şi împăciuire. Şi cu poftă de muncă!

Aflorei IOana &  Mirei Pîrvu

LINK: https://www.facebook.com/IzvoareleSuceveiBUCOVINA

Hidrometeo 2012

Anul 2012 a fost un an normal sau deosebit de bun. Cu roade bogate şi fără evenimente hidrometeorologice neplăcute.

Imagine

Precipitaţiile, chiar dacă s-au situat sub media multianuală (807 l/mp), au fost suficiente (700 l/mp). Dacă plouă în mai, zice o vorbă veche, avem mălai (190 l/mp). Ploile (78 de zile) au… bătut ninsorile (41 de zile). A fost un an bun pentru muncile câmpului. Lunile de vară au fost excelente pentru strângerea fânului. Numai cei învăţaţi cu… umbra au avut de… tras.

Vânturile (în 37 de zile) au bătut din toate direcţiile. Una mai bună decât… alta. Vom vedea din ce direcţie vor bate în 2012 bis!

Stratul de zăpadă n-a avut grosimi mari, dar a fost consistent (în 128 de zile). Cea mai mare grosime a fost cea de 31 cm, măsurată în luna martie. Pare curios, poate, dar la Izvoarele Sucevei lunile noiembrie şi martie sunt luni cu adevărat de iarnă. Chiar dacă am trăit vremuri ceţoase, ceaţa nu a fost un fenomen semnificativ (sub 17 zile de ceaţă).

Aş putea spune că a fost un an foarte bun, fără evenimente deosebite. Unii, care s-au învrednicit să cultive pruni, au avut parte şi de o tărie bună. De prună ! Dacă vrei, cred că se poate orice. Important este efortul şi, în primul rând, iniţiativa şi vrednicia.

Spicuiri din meteorologia populară

De-a lungul timpului, oamenii au observat că vieţuitoarele sunt sensibile la schimbările de vreme. De asemenea, unele semne din atmosferă le-au fost de folos în a face aprecieri asupra evoluţiei probabile a vremii. Iată câteva:

  • dacă pisicile se îngrămădesc după sobă în căutarea căldurii, înseamnă că vremea se va strica;
  • când găinile se „scaldă” în praf, se anunţă vreme bună, dar dacă se întâmplă să-şi ciupească aripile, înseamnă că vremea se va înrăutăţi;
  • când animalele pădurii ies în câmp deschis, se anunţă furtună;
  • vara, năvala insectelor şi a ţânţarilor în casă este semn că vremea se va strica;
  • când albinele sunt agitate la urdiniş, iar furnicile se grăbesc spre furnicar, înseamnă că ploaia este iminentă;
  • dacă rândunelele zboară foarte aproape de sol se spune că ploaia nu va întârzia;
  • când vitele se întorc singure de la păşune, se apropie vremea rea;
  • umezirea sării în solniţă prevesteşte ploi;
  • vara, când soarele, mai ales dimineaţa, pare „curat”, este semn că urmează o zi frumoasă, dar dacă este „supărat” (în nori) înseamnă că va ploua;
  • în timpul zilei, dacă se întâmplă ca soarele să „ardă” puternic, ne putem aştepta la ropote de ploaie;
  • la apusul soarelui, spre răsărit, se ivesc nori roşietici; se crede că vremea se va încălzi;
  • când apa râurilor face spumă e semn că va veni ploaia;
  • dacă pisica stă cu burta la soare se zice că vremea va fi bună;
  • ciripitul vrăbiuţelor anunţă căldură şi dezgheţ;
  • când gâştele îşi ascund ciocul sub pene sau stau într-un picior se zice că-i a frig;
  • precipitaţiile sub formă de măzăriche anunţă ger peste câteva zile;
  • ninsoarea din luna februarie anunţă desprimăvărare timpurie;
  • zăpezile abundente din timpul iernii prevestesc rouă din belşug în vara următoare;
  • dacă în ziua de Întâmpinarea Domnului picură din streaşină e semn că albinele vor avea rod.

 

prof. AFLOREI Ion

© foto Alexandra G.

Echipa @ Izvoarele Sucevei Bucovina

Aflorei Ioana  &  Pîrvu Mirela
LINK: https://www.facebook.com/IzvoareleSuceveiBUCOVINA

Iarna vine …

Anotimpurile îşi dau politicos mâna (cum nu prea se întâmplă între semeni…). Toamna lasă în urmă frunze ruginii, cămări pline cu de toate, stoguri de fân bine vârfuite, şuri burduşite cu lemne de foc, porci care guiţă prin coteţele din preajma gospodăriei, fără să ştie ce-i aşteaptă…

De Sf. Andrei se leagă anotimpurile. Este, dacă vreţi, un prag spiritual. Privim înainte, lăsând în urmă ce-am făcut bun.

Aruncând o privire peste fişa de observaţii meteo, constat că a fost o toamnă săracă în precipitaţii (74 litri/m. p.), ceea ce înseamnă foarte puţin pentru un spaţiu montan. Nu întâmplător, multe gospodării, cu precădere cele aflate la înălţimi sau cele aşezate pe “faţa muntelui”, au avut şi vor avea probleme cu alimentarea cu apă. Bătrânii spun că anotimpurile nu mai seamănă cu cele din trecut.

Oricum, calendaristic vorbind, începe iarna. Noaptea continuă să-şi lungească orele. Începutul iernii înseamnă şi semnalul apropierii sărbătorilor de iarnă, a Naşterii Domnului, a Crăciunului, a colindului, a punerii în valoare a tradiţiilor locale. Copiii dau bătăi cu pregătirea repertoriilor. Localnicii scotocesc prin lada de… zestre şi scot la lumină tot ce au mai de preţ. Toate cele învăţate de la bătrâni, de la strămoşi. Suntem în postul Crăciunului, în zile de pregătire şi primenire a gospodăriilor. Din coşurile caselor, un fum lung se ridică spre înaltul cerului. Lemnele de molid încep a trosni în sobe şi a răspândi un aer cald în locuinţe. Femeile dau zor cu pregătirea ingredientelor şi a vaselor necesare, iar bărbaţii îşi ascut cuţitele, repară afumătorile, pregătesc tot ritualul care priveşte tăierea porcului. Şoriciul proaspăt pârlit este un deliciu. Dacă până mai ieri fiecare gospodar, împreună cu familia, pregătea singur preparatele (care, bine păstrate, ţineau până în august), azi avem de a face cu măcelari specializaţi, care, contra unei sume, îţi fac lucrarea ca la carte. Nu-i pomana porcului ca în Ardeal, dar, oricum, vecinii se adună, iau o gustare, sorb un ţoi şi schimbă o vorbă. Este o cale de comunicare, un schimb de idei, o vorbă cu duh şi cred că-i frumos să ducem tradiţiile mai departe. Ce-ar însemna să ne închidem între pereţii gospodăriei şi să nu dăm bineţe vecinului!? Ar fi ca un teren arid! Porc să fie… Numai că unii l-au tăiat de pe listă. Dar poate şi pentru că… miroase!

Începutul de iarnă a însemnat şi câţiva fulgi de nea care deja s-au împrăştiat pe câmp într-un strat mai subţire de un centimetru. Sper într-un sezon bun şi într-o refacere a rezervei de ape subterane. Deie Domnul!

pesaje izv 2

Iarna vine, toamna trece, vorba cântecului, şi eu n-am cu cine petrece. Dar mai avem răbdare până de sărbători….

prof. AFLOREI Ion

04.12.2012

Echipa @ Izvoarele Sucevei Bucovina

Aflorei Ioana  &  Pîrvu Mirela
LINK: https://www.facebook.com/IzvoareleSuceveiBUCOVINA