Cântar de iarnă

De Sfinţii Atanasie şi Chiril, patriarhi ai Alexandriei, 31 ianuarie, pe stil vechi, se zice-n popor că ar fi jumătatea iernii. Sfântul Atanasie cel Mare a fost unul dintre cei mai mari episcopi care au condus Biserica creştină din Alexandria.

 

Se impune în disputa împotriva arienilor. Şi-a dedicat întreaga putere de muncă pentru întărirea Bisericii şi promovarea crezului niceean. Sf. Chiril, educat în şcolile din Alexandria, a slujit ortodoxiei pentru a o apăra. A lăsat o operă vastă, din care o parte s-a pierdut.

Oamenii locului le ştiu foarte bine şi ţin cu străşnicie la această sărbătoare care marchează jumătatea iernii. N-au avut multă carte, dar au o şcoală a vieţii impresionantă care îi ajută să citească bine şi să cântărească orice calendar al anului. Este ziua în care oamenii satului dau ocol prin gospodărie şi îşi măsoară stocurile de fân. Îşi fac inventarul animalelor, cu deosebire al vacilor care vor făta în lunile februarie-martie, când consumul de fân va fi cu siguranţă mai mare. Îşi fac socotelile. Sunt situaţii când fânul nu le ajunge şi, prin urmare, se gândesc la vânzarea câtorva capete. Dacă sunt surplusuri de fân, atunci caută cumpărători sau îl păstrează pentru iarna următoare. Este un fel de cântar al iernii. Interesant este faptul că a doua jumătate a iernii este mai scurtă, dar, bătrânii ştiu bine, începe perioada fătărilor, iar necesarul de furaje, mai ales stocul de otavă, adică a „doua coasă”, mai fragedă, mai suculentă, creşte.

Bătrânii pe care i-am prins… la sfat îşi aduc bine aminte că, în seara de Atanasie, celor care purtau acest nume (şi pe vremuri erau mulţi cu numele de Atanasie, Anastasia), li se punea la poartă sau undeva în bătătură un buhaş (adică un brăduţ împodobit, în care se anina un oarece cadou, o sticlă de horiucă), brăduţ aşezat pe o prăjină cam de 10 metri. Numai că era o condiţie: cei care se angajau în „plantarea” buhaşului nu trebuia să fie surprinşi de sărbătoriţi. Altminteri, suportau toată cheltuiala de a doua zi. Păcat că azi numele de Atanasie, Anastasia, Chiril sunt tot mai rare. Se pare că ne plac mai mult nume importate: Romeo, Ronaldo, Romario, Amelia, Adelina etc., nume care nu au nimic a face cu spiritualitatea noastră.

Dacă lucrurile mergeau bine, şi, de regulă, aşa se întâmpla, a doua zi, de Sf. Atanasie şi Chiril, cei sărbătoriţi aveau casa plină. Bucatele aburinde, cu precădere cele… camuflate cu afumătură şi îndesate cu păhărele de horiucă, îndemnau oaspeţii la masa temeinic pregătită. În tinda dintre camera de zi şi camera oaspeţilor („casa mare”) îşi făceau loc muzicanţii: unul la tobă, altul la fluier, dar nu lipsea vioara. Spiritele se încingeau şi, pe un ton iute, începea jocul Huţulka („un joc des şi apăsat”) care antrena toţi oaspeţii.

De bună seamă, nu lipseau glumele, istorioarele, discuţiile pe tema rezervelor de fân şi a efectivelor de animale, a ibovnicelor, dar şi a preţurilor. Tinerii gândeau la o posibilă unire a sufletelor şi a inimilor…

 

prof. Aflorei Ion

Echipa @ Izvoarele Sucevei Bucovina

Aflorei IOana &  Mirei Pîrvu
LINK: https://www.facebook.com/IzvoareleSuceveiBUCOVINA
Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s